Cum isi construiesc asiaticii strategia de #naming. Cum isi aleg numele. Sa luam exemplul Samsung. E un nume descriptiv, evocativ sau abstract?
Lee Byung-chull, fondatorul Samsung, a urmat cursurile Universitatii Waseda din Tokyo, Japonia, dar a renuntat. Prima sa afacere, o moara de orez, a esuat, dar, nedescurajat, a infiintat o a doua, Samsung Trading, exportand produse alimentare din Coreea in China, ceea ce s-a dovedit a fi de succes. Inceputul razboiului din Coreea, intre Sud si Nord, in 1950 l-a fortat sa se deplaseze mai spre sud, spre Busan, dar a creat si o noua oportunitate: aprovizionarea cu camioane a trupelor din SUA.
Dupa razboi, Byung-chull s-a concentrat pe dezvoltarea afacerii. Importa produse de baza, alimente si textile. Expansiunea a fost ajutata de politicile guvernamentale protectioniste care urmareau sa stimuleze intreprinderile interne si sa promoveze redresarea postbelica. Convins ca inovatia tehnologica a fost cheia renasterii prosperitatii economice, Byung-chull a inceput sa adauge noi divizii la Samsung, inclusiv finante, asigurari si, in anii 1960, electronice.
Sectorul electronicelor s-a dovedit deosebit de reusit. Samsung Electronics a lansat un televizor alb-negru. Mai apoi a intrat in hardware-ul de calculatoare cu semiconductori si telecomunicatii. Azi Samsung este unul din cei mai mari producatori de cipuri din lume. Intotdeauna concentrat pe procese, calitate si crestere, Byung-chull si-a gestionat indeaproape afacerile si a crezut potentialul fiecarui angajat. Pana in anii 1980, el a adaugat noi divizii, cum ar fi constructiile navale. El a murit in 1987, dar contributia lui a sustinut transformarea Coreei de Sud intr-o natiune industriala moderna si o putere in tehnologie.
In coreeana, cuvantul Samsung inseamna “trei stele”. Viziunea lui Lee Byung-chull era ca afacerea sa sa devina puternica si sa lumineze ca stelele pe cer. Deci pentru antreprenor si vorbitorii de coreeana, Samsung este un nume evocativ, evocand un viitor atribut al afacerii sale, dar pentru restul lumii el este un nume abstract.
Astazi putem spune ca Byung-chull a reusit. Arhitectura de brand de tip monolit este un exemplu destul de comun in constructia marcilor asiatice. Explicatia poate fi in gandirea asiatica bazata pe simplificare si eficientizare.
